O generație în derivă: De ce tinerii sunt mai puțin fericiți și ce putem face?

Ce înseamnă starea de bine - wellbeing?

La nivel internațional, există foarte multe analize și abordări ale acestui concept. Starea de bine înseamnă a te simți împlinit și a funcționa bine, pe mai multe planuri: cognitiv, emoțional, social, fizic și spiritual. Este un construct larg biopsihosocial, corelat cu satisfacția în viață, stima de sine, implicarea socială și sistemul de valori al unei persoane.

Starea de bine – wellbeing – se referă la  calitatea vieții unei persoane în termeni de sănătate,  stare materială, accesul la educație sau servicii sociale de calitate. Cu toate acestea, starea de bine a unei persoane nu poate fi înțeleasă doar ca absența problemelor sau a riscurilor. De aceea, vorbim și despre aspecte subiective ale stării de bine, precum gradul de satisfacție al oamenilor față de viața lor, potențialul de dezvoltare, sănătatea mentală a acestora, calitatea relațiilor sociale.

Contextele în care trăiesc oamenii pot promova sau, dimpotrivă, submina starea de bine. Fericirea tinerilor este în scădere la nivel mondial, din cauza unei combinații de presiuni sociale, economice, tehnologice și ecologice.

Această scădere va avea consecințe asupra sănătății și asupra economiei în viitor. Trăim într-o lume în care adolescenții se confruntă cu un sentiment de criză înainte de a ajunge la vârsta adultă; este o perioadă în care tinerii, exemple istorice de optimism, raportează o fericire mai scăzută decât cei mai în vârstă decât ei.

În „cele șapte vârste ale omului” descrise în „Cum vă place”, Shakespeare a zugrăvit etapele ulterioare ale vieții ca fiind melancolice, dar cel mai recent Raport Mondial al Fericirii dezvăluie o realitate îngrijorătoare: tinerii din întreaga lume raportează acum niveluri de fericire mai scăzute decât părinții lor. Din 2006, nivelurile de fericire raportate în rândul tinerilor au scăzut în America de Nord, America de Sud, Europa, Asia de Sud, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

Mai mulți factori contribuie la acest declin, așa cum sunt evidențiați în raport și în cercetările ulterioare:

#1 Provocări economice. Creșterea costurilor

Tinerii se confruntă cu o ascensiune mai abruptă către prosperitate decât generațiile anterioare. Accesibilitatea la locuințe, educație și asistență medicală poate fi un obstacol major în calea securității financiare și a bunăstării generale. Datoriile la creditele studențești și salariile stagnante le comprimă și mai mult finanțele, întârziind etape importante precum proprietatea asupra unei locuințe și întemeierea unei familii, aspecte ce contribuie la sentimente de împlinire și stabilitate. Economia bazată pe contracte temporare și aranjamentele de muncă precare oferă mai puțină siguranță și beneficii în comparație cu carierele tradiționale. Această lipsă de stabilitate îngreunează planificarea financiară și crește anxietatea cu privire la viitor. Un raport din 2023 al Organizației Internaționale a Muncii a constatat că ratele șomajului în rândul tinerilor rămân neașteptat de ridicate în economiile dezvoltate și sunt chiar mai grave în țările în curs de dezvoltare.

#2 Presiuni sociale și tehnologice

Rețelele de socializare. Deși oferă conexiune, rețelele de socializare pot alimenta inadecvarea și compararea socială. Un studiu din 2022 a descoperit o corelație puternică între utilizarea crescută a rețelelor de socializare și simptomele de depresie și singurătate la tinerii adulți, probabil o tendință globală.

Izolare socială. În ciuda conexiunilor online, tinerii s-ar putea confrunta cu o lipsă de relații puternice, în persoană, din cauza unor factori precum timpul liber redus, mobilitatea geografică sau anxietățile sociale. Sentimentul de deconectare de la o comunitate care îi susține poate avea un impact negativ asupra fericirii.

#3 Incertitudine și anxietate

Schimbările climatice. Amenințarea iminentă a schimbărilor climatice apasă puternic asupra generațiilor tinere. Acestea moștenesc o lume afectată de provocări de mediu și pot simți o lipsă de control sau de acțiune pentru a le aborda.

Polarizarea politică. Diviziunile sociale și politice sporite pot alimenta anxietatea și lipsa de speranță. A fi martor la negativitate constantă poate fi epuizant emoțional. Un raport UNICEF din 2023 a constatat că tinerii din zonele de conflict din întreaga lume, precum Siria și Yemenul, raportează niveluri deosebit de ridicate de anxietate și depresie.

Raportul relevă o disparitate geografică și de inegalitate. În Norvegia, Suedia, Germania, Franța, Regatul Unit și Spania, adulții în vârstă raportează o fericire mai mare decât tinerii, în timp ce Portugalia și Grecia prezintă tendința opusă. Raportul arată, de asemenea, că tinerii din America de Nord sunt acum considerabil mai puțin mulțumiți decât cei mai în vârstă. Inegalitatea fericirii a crescut, de asemenea, în fiecare regiune, cu excepția Europei, care ar putea urma în curând această schimbare „istorică” și „deranjantă”.

Consecințele ar putea fi catastrofale dacă nu sunt abordate. După cum notează raportul: „A te gândi că în unele părți ale lumii copiii se confruntă deja cu echivalentul unei crize a vârstei mijlocii necesită acțiuni politice imediate.” Când fericirea scade, la fel scade și motivația, productivitatea, sănătatea și speranța de viață.

Promovarea fericirii la nivel mondial

Deși motivele specifice rămân în curs de studiu, concentrarea pe sprijinul social și pe un sentiment de scop ar putea fi esențială.

1. Prioritizarea sprijinului global pentru sănătate mentală. Serviciile de sănătate mentală trebuie sa fie accesibile și cuprinzătoare pentru tinerii din școlile și comunitățile din întreaga lume. Intervenția timpurie și sprijinul sunt esențiale pentru a aborda efectele negative ale rețelelor sociale și ale altor factori de stres. Programe precum trainingul de mindfulness și sesiunile de terapie de grup au demonstrat succes în reducerea anxietății și depresiei la tineri. În plus, crearea de resurse online și linii de asistență dedicate în mod special preocupărilor legate de sănătatea mentală a tinerilor poate asigura o accesibilitate mai largă.

2. Promovarea conexiunilor din lumea reală. Activitățile care promovează interacțiunea socială autentică și sentimentul de apartenență trebuie sprijinite și încurajate în toate culturile. Programele internaționale de schimb, în ​​cadrul cărora tineri din diferite țări locuiesc și învață împreună, pot încuraja înțelegerea și prieteniile pe tot parcursul vieții. Inițiativele virtuale de mentorat pentru tineri îi pot conecta pe tineri cu profesioniști cu experiență, care le pot oferi îndrumare și sprijin. Chiar și comunitățile online globale axate pe interese comune, cum ar fi activismul de mediu sau scrierea creativă, pot oferi un sentiment de apartenență și un scop.

3. Promovarea reformei rețelelor sociale. Companiile de social media și guvernele au responsabilitatea globală de a prioritiza bunăstarea utilizatorilor. Implementarea unor reglementări și politici mai stricte privind conținutul, care să limiteze răspândirea negativității și a dezinformării, este crucială. Platformele pot explora, de asemenea, funcții care limitează timpul petrecut în fața ecranelor sau necesită verificarea vârstei pentru anumite tipuri de conținut. Cooperarea internațională poate asigura implementarea eficientă a acestor reforme la nivel transfrontalier, creând un mediu online mai sigur și mai pozitiv pentru tinerii din întreaga lume.

4. Susținerea educației pentru viitor. Școlile trebuie să depășească sfera academică tradițională și să îi doteze pe elevi cu abilități de viață care pot fi aplicate oriunde. Atelierele de educație financiară îi pot ajuta pe tineri să ia decizii financiare informate și să navigheze prin complexitățile creditelor studențești și ale bugetării. Predarea unor obiceiuri online sănătoase poate asigura o utilizare responsabilă și sigură a rețelelor sociale.

   
   

Cu drag,

Psih. Mihaela Ioan

Bibliografie:

World Economic Forum, aprilie 2024, Health and Healthcare Systems

Articol scris de Psih. Mihaela Ioan, psiholog principal la Clinica de Psihologie Gamma și formator la Școala Sistemică de Formare Gamma

Echipa Gamma este alături de tine dacă îți dorești să îți crești bunăstarea generală! Te așteptăm la o ședință de terapie!

Contactează-ne la adresa de mail contact@gammainstitute.ro sau la numărul de telefon +40741093131.

Programează-te