Forța mintală în viața de zi cu zi – un alt mod de a obține bunăstare psihologică

Modele nordice de echilibru

Țările scandinave sunt de ani buni în topul celor mai fericite din lume. Danezii au introdus conceptul „hygge”, centrat pe confortul personal, iar suedezii promovează „lagom”, arta echilibrului. Finlanda aduce în prim-plan „sisu”, un termen care desemnează curajul și puterea de a continua atunci când resursele interioare par epuizate.

Ce reprezintă „sisu”

„Sisu” este un construct cultural tradițional finlandez care descrie capacitatea de a depăși obstacole și situații extreme. El are o dublă dimensiune. Pe de o parte, există sisu-ul benefic, bazat pe perseverență, atitudine de acțiune și acces la o forță latentă. Pe de altă parte, există sisu-ul dăunător, care poate împinge persoana să continue pe o cale neproductivă, afectând raționamentul și luarea deciziilor.

Conexiuni cu alte concepte psihologice

Cercetările arată că „sisu” se apropie de idei precum reziliența, forța mentală sau perseverența, dar nu se confundă cu ele. Reziliența este văzută ca un proces de adaptare dinamică, iar perseverența se bazează pe urmărirea pasională a obiectivelor. „Sisu” însă descrie mai degrabă o rezervă ascunsă de energie, activată în momente critice, fără a necesita o motivație sau un obiectiv precis.

Rolul emoțiilor pozitive și negative

Studiile recente subliniază rolul emoțiilor în activarea sisu-ului. Afectul pozitiv, cum ar fi entuziasmul, satisfacția și bucuria, susține sisu-ul benefic, oferind flexibilitate cognitivă și resurse pentru a gestiona stresul. În schimb, afectul negativ, precum anxietatea sau ruminația, este corelat cu sisu-ul dăunător, reducând capacitatea de adaptare și împingând uneori spre comportamente rigide sau nesănătoase.

Echilibrul dintre forță și limită

Sisu-ul benefic se leagă de determinare și sentimentul de control, contribuind la reziliență și bunăstare psihologică. În schimb, sisu-ul dăunător se manifestă prin acceptarea unor sarcini imposibile și blocarea în acțiuni inutile. De aceea, cheia nu este doar cultivarea sisu-ului, ci și învățarea diferenței dintre perseverența constructivă și încăpățânarea autodistructivă.

Concluzie

„Sisu” oferă un cadru unic pentru înțelegerea forței mentale. Atunci când este canalizat benefic, el devine un sprijin pentru reziliență și bunăstare. Folosit greșit însă, poate împiedica adaptarea și crește nivelul de stres. Astfel, echilibrul dintre cele două fețe ale sisu-ului este esențial pentru o viață psihologică sănătoasă.

Cu drag,

psiholog Mihaela Ioan

Referințe bibliografice

• Antikainen, M., Henttonen, P., Honka, A., Närväinen, J., Plomp, J., & Määttänen, I. (2025). Mental fortitude in everyday life: Associations between beneficial and harmful sisu, sisu-related states and affects, measured by ESM. International Journal of Wellbeing, 15(2), 3523, 1–27. https://doi.org/10.5502/ijw.v15i2.3523

Articol scris de Psih. Mihaela Ioan, psiholog la Clinica de Psihologie Gamma și formator la Școala Sistemică de Formare Gamma.

Echipa Gamma este alături de tine dacă vrei să descoperi dacă stilul tău de a fi părinte se potrivește copilului tău! Te așteptăm la o ședință de terapie!

Contactează-ne la adresa de mail contact@gammainstitute.ro sau la numărul de telefon +40741093131.

Programează-te