Universul adolescenților, realitate, căutare, suferință

„Nu trebuie să suferi pentru a fi poet, adolescența este suficientă pentru oricine” - John Ciardi

Adolescența este o perioadă importantă a dezvoltării umane, cu numeroase și profunde schimbări biologice, fizice, psihice, morale, este o perioadă a dezvoltării în care trăsăturile copilăriei, sunt înlocuite cu particularități complexe, unice, cu manifestări psihice individuale specifice. Pentru a înțelege universul adolescenților este necesar să cunoaștem aspectele caracteristice acestei etape de dezvoltare, schimbările și transformările cu care se confruntă. Adolescența este o perioadă de tranziție și dezvoltare rapidă, în care tinerii se confruntă cu o serie de provocări specifice. Acestea pot varia de la aspecte emoționale sau probleme sociale până la dificultatea de a lua decizii importante pentru viitorul lor.

Pe planul dezvoltării biologice, adolescentul tinde spre echilibru și spre adoptarea unei conformații similare cu cea a adultului; în schimb, în plan psihologic, transformările sunt extrem de rapide, spectaculoase și de maximă complexitate, cu evoluție diferită, cu salturi la nivelul unor funcții, cu evoluții mai lente la nivelul altora. Diversitatea dezvoltării psihice generează noi conduite și noi modalități de relaționare cu cei din jur, forme originale de întelegere și adaptare. Traversarea acestei perioade nu se face în mod lent, ci, dimpotrivă, tensionat, adeseori cu existența unor conflicte și trăiri dramatice, cu frământări interne pentru găsirea surselor de satisfacere a intereselor, a aspirațiilor și cu tendința de a evita teama față de piedicile ce se pot ivi în realizarea proiectelor de viitor.

Adolescentul este un nonconformist și un luptător activ pentru îndeplinirea dorințelor sale, în adaptarea soluțiilor urmărite, în modul de a privi și de a se adapta la lumea înconjuratoare.

Specificul acestei perioade este dat de:

1. Identitate și auto-descoperire

Adolescența este momentul în care tinerii încep să-și exploreze și să-și definească propria identitate. Ei se confruntă cu întrebări legate de cine sunt, ce le place, care sunt valorile lor. Această căutare a identității poate fi confuză și poate duce la incertitudini și schimbări de dispoziție, având în vedere că răspunsurile pe care ei și le dau au la bază nivelul de maturizare intelectual-afectivă specific fiecărui individ la acel moment al dezvoltării sale.

Maturizarea adolescentului presupune separarea de părinți – în plan fizic, emoțional și intelectual. Din păcate, are loc prin nesupunere și sfidarea părinților. Tânărul încearcă limitele părinților săi. Părintele nu mai este imaginea perfecțiunii și nici nu-l poate controla complet. La mulți adolescenți în relația cu părinții apar manifestări agresive, tendința de a se supăra, de a ridica vocea, episoade de isterie.

2. Integrarea socială și dezvoltarea relațiilor

Adolescenții manifestă tendința de a se afirma nu numai individual ci și în grup: vor să activeze, să se distreze împreună. Adolescenții resimt presiunea de a se conforma la standardele sociale și de a se integra în grupuri de prieteni. Esența integrării sociale constă în atașamentul din ce în ce mai conștient și mai activ la grupul căruia îi aparține (clasa, școala, marele organism social). Grupul de prieteni va lua locul familiei. Tinerii vor accepta suportul emoțional și psihologic pe care i-l oferă grupul de prieteni, dar nu familia. În această perioadă de tranziție, își va deschide, mai mult, sufletul unui prieten, decât părinților. Este vârsta cu multe dezvăluiri, apropieri, dar și conflicte, certuri, neînțelegeri. Copilul se poate atașa de cineva de sex opus și dezamăgirile sau despărțirile sunt simțite intens, trăite dramatic. Acestea pot duce la dezvoltarea anxietății sociale și a problemelor de încredere în sine. Este important ca adolescenții să învețe să-și aleagă prietenii în mod sănătos și să-și dezvolte abilități sociale adecvate. Datorită experienței de viață limitată și a lipsei unor criterii de auto-apreciere corectă, adolescenții au nevoie de consiliere și îndrumare discretă pentru a-și forma idealul de viață, pentru a-și îmbunătăți judecățile morale și pentru a-și ridica nivelul conștiinței și al conduitei morale.

3. Sănătatea mentală și emoțională

   
   

Această perioadă de tranziție și dezvoltare poate fi însoțită de fluctuații emoționale, schimbări hormonale și presiuni sociale, toate contribuind la instalarea unor probleme de sănătate mentală.

Adolescentul poate experimenta stări emoționale fluctuante. Într-o perioadă scurtă de timp poate trece de la plictiseală la pasiuni, euforie, de la rușine, proastă dispoziție, închidere în sine, apatie, la iritabilitate, furie, violență.

Când o tristețe ușoară capătă forme grave, iar starea de apatie este asociată cu iritabilitate sau nervozitate, cu lipsa de concentrare, absența poftei de mâncare, neglijarea aspectului fizic, stări apatice, vorbim de depresie. Depresia și anxietatea sunt două dintre cele mai comune tulburări mentale cu care se confruntă adolescenții. Acestea pot fi declanșate de stresul școlar, presiunea socială, conflictele familiale sau problemele personale. Este important ca adolescenții să învețe să recunoască și să gestioneze aceste emoții negative, să caute suportul necesar și să își dezvolte abilități de coping sănătoase.

Reprezentarea externă a corpului și imaginea psihică a acestuia nu se mai suprapun. Adolescentul trebuie să învețe să își accepte un corp nou, alături de un alt fel de a gândi, sentimente și dorințe bulversante și senzații sexuale inedite. El se vede nevoit să tolereze un trup care nu îi mai este familiar, de aici conflictul intern iar ca urmare scade stima de sine.

Mulți adolescenți devin dezamăgiți de aspectul lor fie din cauza lipsei posibilităților financiare, fie că nu sunt la fel de frumoși sau „la modă”. Standardele nerealiste promovate în mass-media și presiunea de a avea un corp perfect pot duce la dezvoltarea tulburărilor alimentare. Anorexia sau bulimia, sunt tot mai frecvente în rândul adolescenților, în special în rândul fetelor. Este important că adolescenții să fie informați despre importanța unei alimentații sănătoase și echilibrate și să primească suport specializat pentru a depăși aceste probleme.

Adolescența este momentul în care tinerii au primul sărut. Curiozitatea sexuală începe să capete amploare. Este vârsta la care majoritatea copiilor își încep viața sexuală. Dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare în timpul adolescenței dă naștere unor noi sentimente la adolescenți și îi împinge să experimenteze cu corpurile lor. Fără îndrumări adecvate, adolescenții pot deveni activi sexual înainte de a fi pregătiți și bine informați.

Adolescenții pot fi tentați în această perioadă a vieții lor, să experimenteze fumatul, alcoolul sau drogurile din simplă curiozitate, în ideea de apartenență la un grup sau în căutarea unor experiențe inedite. Este foarte important să existe o comunicare deschisă între adolescenți, părinți și profesioniști din domeniul sănătății și educației pentru a diminua riscul de dezvoltare a unor comportamente dăunătoare pentru sănătate.

Apariția social media a afectat mult stilul de viață al adolescenților. Dependența de spațiul cibernetic reduce activitățile fizice, ducând la un stil de viață nesănătos și sedentar. Adolescentul pare să petreacă ore pe telefon, să scrie, să vorbească sau să joace pur și simplu. Duce o viață solitară, o viață socială mai puțin activă și este fericit să navigheze ore întregi pe internet. Este expus pericolelor de hărțuire sexuală, cyberbullying-ului.

4. Presiunea rezultatelor școlare

Ca urmare a competiței tot mai mari și a așteptărilor ridicate, unii adolescenți se simt adesea presați să obțină rezultate academice ridicate. Această presiune poate duce la stres excesiv, anxietate și chiar depresie. Este important ca adolescenții să primească sprijin și îndrumare pentru a gestiona eficient stresul și a găsi un echilibru între viața școlară și cea personală.

În concluzie

Adolescența este o vârstă de tranziție. Adolescentul are nevoie de susținere în această perioadă, nu de critică și amenințări. Încercările de a-l înțelege, de a-l asculța și de a-i crea acasă acel mediu de siguranță, susținerea și ghidarea, îl vor ajuta să acumuleze experiența de viață și competențe noi. Benefic pentru acest proces este renunțarea la atitudinea de a-l socoti și trata ca pe un copil și încercarea de a-i accepta problemele cu care se confruntă în transformarea sa internă și socială. Cu drag, Mihaela Ioan

Psihoterapeut specialist de familie și cuplu

Gamma Clinic Psychology by Gamma Institute

---

Fiecare etapă din viața de familie, mai ales în perioada adolescenței, aduce provocări unice. Nu trebuie să le gestionați singuri! Înscrieți-vă la o ședință de terapie de familie și construiți împreună relații mai solide și mai armonioase!

Echipa Gamma este alături de tine și în astfel de momente! Te așteptăm!

Contactează-ne la adresa de mail contact@gammainstitute.ro sau la numărul de telefon +40741093131

PROGRAMEAZĂ-TE