Cum gestionăm sănătos emoțiile noastre și pe cele ale copiilor noștri

Frica, furia, tristețea, uimirea, bucuria și dezgustul sunt emoții cu care ne naștem, emoții primare (potrivit cercetătorului Paul Ekman). Ele fac parte din noi, la fel cum ajung să facă parte din noi și emoțiile secundare (dobândite empiric): rușinea, vinovăția, mândria etc. Asta înseamnă că prima lecție pe care o învățăm în managementul emoțional ne spune că nu putem „să scăpăm“ de emoții dificile și nici nu le putem bloca efectele. Ceea ce putem face, însă, este să învățăm să le punem în cuvinte și comportamente astfel încât să ducem o viață echilibrată și plină de sens. Aici este provocarea: cum facem lucrul acesta și cum îi învățăm pe copiii noștri să o facă la rândul lor?

1. Primul pas, unul extrem de important de altfel, este conștientizarea emoțiilor. Înainte de a reuși să ne gestionăm stările emoționale este important să ne dăm seama că simțim ceva, că există această noțiune de „emoții“. În limbajul de specialitate, acestea sunt definite ca trăiri afective cu durată scurtă și intensitate variabilă, care reprezintă reacțiile noastre la situații sau evenimente din viața noastră. Emoțiile nu au o orientare generală ci, din contră, una bine determinată către ceva anume (fie că acest „ceva“ este real sau imaginat). Pașii care urmează ne vor fi de mare folos pentru a le putea explica copiilor ce loc ocupă emoțiile în viața noastră și cum le putem identifica.

   
   

2. Numirea emoțiilor. Imediat ce conștientizez că simt ceva, pot să merg mai departe și să numesc această emoție. În sprijinul acestei activități și al alfabetizării emoționale vine roata emoțiilor creată de psihologul Robert Plutchik. Acesta pune în mijloc 8 emoții centrale: furie, dezgust, frică, tristețe, bucurie, surpriză, încredere, anticipare, iar spre exterior regăsim emoții tot mai variate. Studiile de specialitate arată că etichetarea corectă a emoțiilor duce la scăderea intensității acestora.

   

   
   

3. Normalizarea emoțiilor. Toți oamenii simt: copii, adolescenți, adulți. Toți simțim. Copilul are nevoie să înțeleagă că nu este nimic greșit la el pentru că simte furie, gelozie, invidie sau alte emoții pozitive ori negative. Sunt specific umane, adevărate, valide și este absolut firesc să ne dăm voie să le simțim. Exemplu: Când copilul este furios pentru că un prieten i-a stricat castelul de nisip de la locul de joacă, noi putem fi lângă acesta explicându-i că toți oamenii simt furie, din când în când, atunci când trăiesc o nedreptate și că este valid ceea ce simțim. Important este ca în momentul în care suntem furioși să nu ne rănim pe noi înșine și să nu îi rănim nici pe ceilalți.

   
   

4. Importanța și funcția emoțiilor. Toate emoțiile sunt importante, chiar și cele, aparent, mai puțin prietenoase. Unele emoții sunt experimentate cu dificultate, se simt ca o povară, doar că ele ne transmit (întotdeauna) un mesaj care ne ajută enorm, dacă suntem dispuși să îl ascultăm. De exemplu, frica detectează pericolul, furia ne ajută să ne mobilizăm dacă suntem prea speriați sau să ne apărăm când ni se face o nedreptate, tristețea marchează o reacție normală în fața pierderilor, iar bucuria apare atunci când viața noastră se desfășoară în acord cu nevoile pe care le avem. Fiecare emoție are o funcție și o importanță care merită toată atenția noastră. Atunci când noi, adulții, vom înțelege aceste lucruri, și copiii noștri vor putea să le aplice mai ușor.

   
   

5. Corpul nostru conține indicii care ne pot ajuta să identificăm emoțiile. Noi simțim emoțiile și în suflet și în corp și, din nou, este OK să fie așa. Acesta este un pas foarte valoros pe care orice îngrijitor de copil îl poate exersa cu ușurință. În momentul în care copilul trăiește o emoție dificilă, putem pune întrebarea: unde în corp simți acum această emoție? Dacă corpul tău ar putea vorbi, ce ar spune acum? Fiziologia este firească în emoții: ea ne ajută să ne dăm seama că simțim ceva și ne ajută să putem să numim ceea ce simțim, iar aceștia sunt primii și cei mai importanți pași în managementul emoțional.

   
   

6. Legătura dintre emoții și comportament. Este important să le transmitem micuților noștri că atunci când experimentăm diferite emoții, acestea vor avea și o dimensiune comportamentală. Iar în unele situații, atunci când emoțiile sunt foarte puternice, poate să apară și comportamentul incorect, nesănătos: lovirea propriei persoane, lovirea celorlalți sau agresiunea verbală ori rănirea emoțională. Copiii au nevoie să știe că, deși orice emoție este permisă, nu este permis și orice comportament. Ceea ce poate fi de mare folos în acest pas este să găsim niște alternative de comportament și să le exersăm astfel ca, prin expunere, ele să devină un răspuns tot mai familiar. 

   
   

7. Legătura dintre emoție și gând. Când simțim ceva, apare și un gând care uneori vine din niște gânduri automate, alteori ia naștere pe loc. Teoriile cognitiv-comportamentale ne arată cât de important este gândul în reglarea emoțională și comportamentală, pentru că, pornind de la el, emoția noastră poate să dureze mai mult sau poate să se schimbe cu totul. Gândul este creator, întreține emoția și ne poate influența enorm comportamentele. Exercițiu util: atunci când copilul experimentează o situație dificilă, îl puteți întreba ce gândește în legătură cu situația respectivă (gând). Imediat după, întrebați-l cum se simte (emoție), ce simte în corp (fiziologie) și ce îi vine să facă (comportament).

Ca și concluzie, un bun management emoțional personal ne va ajuta enorm în sprijinirea altor persoane care se află în dificultăți emoționale. Lumea exterioară se schimbă enorm atunci când se produc niște restructurări sănătoase în lumea interioară, iar mecanismul imitației și al modelului este un puternic mecanism de formare al caracterului pentru copii și adolescenți. Astfel, cel mai prețios cadou pe care îl putem oferi generațiilor tinere este să avem grijă de noi, să fim blânzi, empatici și să iubim din tot sufletul.

Cu drag,

psiholog dr. Maria Roman

Gamma Clinic Psychology by Gamma Institute

Echipa Gamma este alături de tine și în astfel de momente! Te așteptăm!

Contactează-ne la adresa de mail contact@gammainstitute.ro sau la numărul de telefon +40741093131.

PROGRAMEAZĂ-TE