Poate pasiunea sa dureze in cuplurile casatorite? – partea I

Esther Perel descrie diferenta dintre romanticii care refuza o viata fara pasiune si care isi fac un scop al vietii in a trai permanent cu pasiune si realistii care apreciaza mai mult dragostea trainica decat pasiunea fierbinte si considera ca pasiunea te indeamna la lucruri stupide. Oare unde ne incadram noi ca parteneri in relatiile de lunga durata, casatoriti si cu copii? Oare dragostea trainica exclude pasiunea?

           

Tot Esther Perel ne ofera un raspuns, spunand ca toate acestea fac parte din nevoi separate care nu se manifesta simultan. Una dintre nevoile noastre de baza este nevoia de siguranta, adica permanenta relatiei, incredere, stabilitate si continuitate in viata noastra. O alta nevoie la fel de importanta este nevoia de noutate, de schimbare, de risc si aventura, iar aceste doua nevoi se manifesta in relatiile noastre amoroase prin dragoste trainica, respectiv pasiune. Dar cumva, dupa un timp, par sa se contrazica, nu? Cum putem avea si siguranta si aventura in aceeasi relatie?

 

O alta teorie care adauga un ingredient important in relatiile de cuplu, este teoria atasamentului romantic, adica tipul de atasament pe care l-am dezvoltat fata de parinti, il vom cauta si in relatiiile de dragoste. Daca am avut ca si copii un atasament securizant, ne-am simtit confortabil in a cauta siguranta parintelui, dar la fel de confortabil am fost si in explorarea mediului pentru ca eram siguri ca parintele va interveni in caz de pericol. Cei cu atasament evitant nu au avut incredere in abilitatile parintelui de a interveni cand e cazul si deci au ales ca mecanism de coping, neimplicarea emotionala in legatura cu parintele, cautand aventura in mediu (sunt acei copii care par ca nu sunt deranjati cand parintele dispare din peisaj), iar copiii cu atasament anxios prefera sa nu exploreze deloc, ci doar sa caute conexiunea cu parintele, agatandu-se de acesta la orice miscare a lui, ca sa nu-l piarda. Mai exista atasamentul ambivalent, care fluctueaza intre anxios si evitant in functie de context. Aceste tipuri atasament se vor manifesta si in relatiile amoroase de mai tarziu, anxiosul va dori sa se conecteze extrem de mult la partener, evitantul va dori spatiu personal, preferand distanta si neimplicarea, iar cei cu atasament securizant se vor simti confortabil cu exprimarea nevoilor proprii, dar si cu intelegerea nevoilor partenerilor.

 

Emir Levine si Rachel Heller descriu ca persoanele anxioase apeleaza mai frecvent la pasiune pentru reconectarea la partener, decat cele evitante, care tin la spatiul personal si minimizeaza importanta pasiunii in cuplu. Este important de retinut ca, indiferent de modelul oferit de parinti si tipul de atasament dezvoltat ca si copil, putem schimba traiectoria vietii noastre prin constientizarea tipului de atasament propriu si adoptarea unui nou tip de atasament cu ajutorul unui profesionist.

 

 Cu atatea mosteniri, dar si informatii acumulate prin experienta proprie din alte relatii, ce putem face sa aducem acea pasiune de la inceputul relatiei intr-o relatie cu vechime si poate si cu copii?  

Esther Perel raspunde la aceasta intrebare indemnandu-ne sa renuntam la mitul spontaneitatii intr-o relatie cu vechime, dar si la mitul ca intimitatea crescuta duce la pasiune in cuplu, deoarece intimitatea face apel la nevoia de siguranta si familiaritate, si nu la nevoia de noutate si pasiune. Noutatea apare atunci cand ne distantam de partener si il vedem intr-o noua lumina sau apreciem ceva diferit la el, il vedem cu alti ochii, dar pentru unii dintre noi s-ar putea ca distanta sa fie asociata cu un conflict sau parasire, mai ales daca am avem un stil de atasament anxios sau ambivalent.

 

Un alt aspect pe care avem nevoie sa constientizam e faptul că pasiunea nu respectă legile care menţin pacea şi fericirea dintre parteneri. Esther Perel explica ca raţiunea, înţelegerea, compasiunea şi camaraderia se află în slujba unei relaţii trainice. Iar sexul trezeşte  adesea o obsesie iraţională mai degrabă decât o judecată profundă, şi o dorinţă egoistă mai degrabă decât o apreciere altruistă. Agresivitatea, concretizarea şi puterea există toate în umbra dorinţei; sunt componente ale pasiunii care nu hrănesc neapărat intimitatea.

 

Pentru tipsurile legate de cum puteti readuce si mentine pasiunea in relatia voastra de cuplu, va invit sa cititi peste cateva zile, si partea a doua a articolului. 

 

 

 

Cu drag si din pasiune,

Simona Bordeanu

Psihoterapeut sistemic in formare

Voluntar Gamma Health Project

           

 

Bibliografie:

„Inteligenta erotica”, Esther Perel, editura ASCR, 2015

„Stilurile de atasament” de Amir Levine, Rachele Heller, editura https://www.goodhousekeeping.com/life/relationships/advice/a16206/making-lust-last-0207/

https://en.wikipedia.org/wiki/Misattribution_of_arousal

 

Completează formularul aici sau sună-ne la 0741 093 131 pentru a intra în legătură cu unul dintre voluntarii Gamma Health Project!

 

 

 

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Featured Posts

Oricât de buni am fi fiecare, tot mai buni suntem împreună

May 1, 2020

1/9
Please reload

Recent Posts

July 28, 2020

Please reload

Archive
Please reload

Search By Tags