October 9, 2019

January 14, 2019

Please reload

Recent Posts

Poveste terapeutică: Cu sufletul la reparat

June 25, 2018

1/8
Please reload

Featured Posts

Despre (in)fidelitate

October 9, 2019

 

 

Deseori în discuțiile pe care le am în cabinet cu cei ce întâmpină o problemă în cuplu, îi întreb de contractul relațional pe care l-au agreat împreună. După ce trecem de privirile mirate în care surprind întrebarea dacă mă refer la un contract prenupțial, semnat, parafat de notar sau de vreo autoritate din afara relației de cuplu, apare o nouă surpriză legată de necesitatea unei astfel de reglementări a relației, manifestată prin întrebări de data aceasta explicite:

 

Dar trebuia să îi spun explicit celuilalt că mă aștept să împărtășească totul cu mine? (PIN, parola la e-mail, relația avută în clasa a VI-a, etc.)

 

Celălalt nu știa că eu vreau exclusivitate în relație?

 

Cum adică să împărțim resursele familiei pe din două?

 

Și timpul meu liber? Trebuie negociat?

 

Cu fiecare nouă etapă din relația de cuplu, regulile negociate și trecute într-un contract delimitează funcționalitatea relației de cuplu: de la curtare la prezentarea prietenilor și părinților, de la mutat împreună la căsătorie, de la familia cu copii mici, la cea cu adolescenți și până la „cuibul-gol” al cuplului, odată cu plecarea copiilor din casa părintească.  Fiecare etapă aduce cu sine reguli noi în viața cuplului, iar uneori, aceste modificări par să șubrezească relația prin experiențele noi, nereglementate de regulile stabilite până atunci sau primite „pachet” din casa părintească.

 

Nu în mod surprinzător, fidelitatea este subiectul cel mai des abordat în reglementarea contractelor, atunci când partenerii aleg să reglementeze un contract nou, în cabinet. Este, pe lângă violența domestică și agresivitate, subiectul care declanșează cele mai aprigi consecințe, de la separare, la răzbunare și inclusiv „promisiunea” de a deveni agresiv și a aduce un prejudiciu nu numai de imagine ci uneori și fizic celui care a încălcat regula fidelității. (Cred că vă puteți imagina ce i-ați face partenerului infidel și în consecință ce declară cei care stipulează reguli de bună funcționalitate în cuplu.)

 

Acest lucru se schimbă însă atunci când infidelitatea devine reală în relația de cuplu, fie că e sub forma unei aventuri, a unui flirt, a unei relații mai mult decât amicale cu cineva de la serviciu sau a unei relații paralele cu toate implicațiile acesteia. Indiferent de forma sa, infidelitatea aduce multă suferință în relația de cuplu, fiind deseori percepută ca o trădare, ca o încălcare a unui contract al siguranței și al iubirii, ca o schimbare completă și, de cele mai multe ori, neașteptată a regulilor de viață după care partenerii se ghidaseră până atunci.

 

În cartea sa, Regândirea infidelității, Esther Perel, terapeută cu peste 30 de ani de experiență în terapia relațiilor de cuplu, punctează însă, pe baza experienței sale, că infidelitatea și descoperirea acesteia nu sunt doar momente care deteriorează relația și aduc suferință și doliu, ci pot fi, desigur după vindecarea rănii emoționale, un motor care să reconfigureze traseul relației de cuplu și noile reguli ale contractului. În noua paradigmă, a înțelegerii și a vindecării, nu se caută vinovatul, ci se dă oportunitatea fiecăruia de a se confrunta cu efectele alegerilor personale și de a decide împreună dacă relația mai merită o șansă sau nu. Desigur că nu toți partenerii aleg să rămână în relație, dar cei care aleg să facă acest lucru, sunt cei care se implică de fapt într-un travaliu de reconfigurare a regulilor, de redobândire a identității de cuplu și de reconsolidare a relației și a sentimentelor.

 

Desigur că nu militez pentru infidelitate în relația de cuplu, după cum nici autoarea cărții nu o face, dar cartea aceasta m-a ajutat să îmi deschid zone noi ale înțelegerii, acolo unde mintea mea era blocată de limita fidelității cu orice chip. Deși nu are o frază cheie, cred că această carte ar putea avea următorul mesaj: Există relație după infidelitate! Nu e nevoie să mă credeți pe cuvânt, puteți mai bine să citiți cartea, dar ca să fie puțin mai clar cât de ușor punem etichete pe acest comportament, vă rog să vă gândiți (și eventual să împărtășiți) care este primul cuvânt care vă vine în minte atunci când aflați despre un bărbat că și-a înșelat partenera. Dar despre o femeie?

 

După ce ați vizualizat bine în minte cele două cuvinte, amintiți-vă că etichetele pe care noi le punem asupra celorlalți devin cămăși de forță ce nu mai permit eliberarea din acel rol și, odată cu aceasta, lumea devine un balamuc în care toți cei etichetați se străduie fără succes să se elibereze. Așadar, dați libertate celui de lângă voi și vouă înșivă, dar înțelegeți că o dată cu propria libertate vin consecințele propriilor alegeri.

 

Cu drag,

Mădălina Belcescu

Psihoterapeut de Cuplu și Familie

 

https://www.gammaclinic-psychology.ro/specialisti​

 

 

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Follow Us