October 9, 2019

January 14, 2019

Please reload

Recent Posts

Poveste terapeutică: Cu sufletul la reparat

June 25, 2018

1/8
Please reload

Featured Posts

Cum te eliberezi din Iadul Minții? Printr-o sentință. Cine o dă?

 

A scrie ceva pentru celălalt e ca o deconspirare a procesului tău de creștere interioară - e un mesaj atât de intim, de organic trăit - să scrii o carte din tine. Este energia ta în fiecare cuvânt pe care creierul tău îl repetă în limbaj intern înainte de a decide să îl pui pe hârtie.
Odată am trăit experiența nașterii unei povești vechi, latente, de putere, din inima unui om care-și crease iadul ca mod zilnic de pedepsire.

Puterea omului de a se chinui pe sine este nelimitată, la fel ca și puterea de a se face fericit sau a-și crea raiul. Decizia de a schimba povestea se face sub forma unei ”sentințe”, așa cum spunea interlocutorul meu. Acea sentință prin care hotărăști, fără drept de apel, că nu mai meriți să continui viața în felul în care o faci, că nu mai meriți să îți provoci chinul acesta zilnic, punându-te în același context în fiecare dimineață. Interesant este că, mereu ai știut că povestea cealaltă e acolo, în cealaltă dimensiune a minții tale secrete, unde se află partea cu ”visatul cu ochii deschisi”, nucleul de sănătate și aspirație. Dar, asemeni unui copil care se pedepsește singur când adultul autoritar nu este de față, deschizi frigiderul, vezi tortul, dar nu indrăznești să îl mănânci, deși nu este nici o interdicție ”aici și acum”.

Respecți o pedeapsă veche, dată cândva, poate într-un moment particular, pe care o extinzi într-un mod irațional asupra întregii tale vieți. Cel mai dureros este atunci când descoperi că te-ai pedepsit degeaba. Că nu a meritat nimeni chinul tău. O dezamăgire cumplită, vinovăție și sentiment de irosire îți inundă existența...te blochează, chiar, într-un cerc vicios al autopedepsirii. Acum încotro...poate e prea târziu să o iau de la capăt...e atât de greu să dai sens suferinței inutile, mai ales în absența unei vinovății asumate deja – când nu mai este nici un tiran, acolo, să te pedepsească. Când îți dai seama că a fost doar tiranul din tine. Că nu mai poți învinovăți nici o scorpie că și-a furat viața... ai constatat că ai dat-o de bunăvoie, singur, unei minți iresponsabile, doritoare de dramă, sânge și pedeapsă.

Acum, puterea iubirii de Sine e singurul lucru rămas pentru a șterge un trecut inutil. Doar în lumina ei totul capătă un nou SENS. Când poți să te iubești greșind – doar corectând, fără pedeapsă. De fapt, cum poți corecta un act de pedeapsă? Privindu-l și luând decizia că este inutil. Atunci povestea veche se oprește. Abia atunci poți începe una nouă. Poate cu aceleași personaje, dar cu un nou scenariu, unul în care te porți altfel, simți altfel, gândești altfel. Ai ieșit din cutia vechii povești, te extinzi în oceanul Sinelui. Ești într-o nouă călătorie de explorare. Ai resetat tot sistemul și navighezi în larg, în NECUNOSCUT. 

 

Cu drag, psihoterapeut principal Diana Ciubotaru

Gamma Clinic Psychology by Gamma Institute

https://www.gammaclinic-psychology.ro/specialisti 

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Follow Us